Ştiri

Uscarea hainelor la soare este considerată a fi sănătoasă și este ușor și eficient din punct de vedere energetic. Hainele care se usucă la soare miros proaspăt, dar există unele haine care nu sunt potrivite pentru uscare. Prosoapele de baie sunt un exemplu.

De ce se usucă un prosop pe o linie la fel de tare și aspru ca carnea de vită? Este o întrebare care a derutat oamenii de știință de mult timp, dar o echipă de cercetători de la Universitatea Hokkaido din Japonia a rezolvat misterul. Ei susțin că au spart „cheia uscării aerului” și în acest proces au învățat ceva important despre apă.

Apropo de asta, majoritatea țesăturilor care nu sunt din plastic (cu excepția mătăsii și a lânii) au la bază materiale vegetale. Bumbacul este o fibră albă pufoasă din semințele unui arbust mic, în timp ce raionul, modalul, fibrina, acetatul și bambusul sunt toate derivate din fibre de lemn. Fibra vegetală este un compus organic care ajută la menținerea fermității pereților celulelor vegetale, iar fibra este foarte absorbantă, motiv pentru care folosim bumbac pentru a face prosoape care se simt mai bine decât poliesterul. Moleculele de apă se atașează de celuloză și se lipesc de-a lungul ei printr-un proces numit capilaritate, care poate chiar să sfideze gravitația și să tragă apa la suprafață.

Deoarece apa este o moleculă polară, adică are o sarcină pozitivă pe o parte și o sarcină negativă pe cealaltă, apa este ușor atrasă de încărcare. Echipa spune că structura fibrelor individuale încrucișate în țesăturile uscate la aer, cum ar fi prosoapele de bumbac, de fapt „leagă apa”, sau apa se comportă într-un mod unic, deoarece este capabilă să se atașeze de ceva de pe suprafața sa care acționează ca un sandviș, apropiind fibrele. Cele mai recente cercetări apar într-un număr recent al Journal of Physical Chemistry.

Echipa a efectuat experimente care arată că legarea apei de suprafața fibrelor de bumbac creează un fel de „aderență capilară” între fibrele minuscule. Când aceste sfori se lipesc, fac materialul mai dur. Cercetătorul de la Universitatea Hokkaido Ken-Ichiro Murata a remarcat că apa legată în sine prezintă o stare unică de legare de hidrogen, spre deosebire de apa obișnuită.

Cercetătorul Takako Igarashi a spus: „oamenii cred că pot reduce frecarea dintre balsamurile din fibră de bumbac, cu toate acestea, rezultatele cercetării noastre arată că va promova prosopul din bumbac din fibră de bumbac de întărire prin hidratare, oferă o nouă perspectivă pentru înțelegerea principiului de funcționare a balsamului de rufe, ne ajută să dezvoltăm o mai bună pregătire, formulă și structura țesăturii.”